Prin acestă investigație electrofiziologică, putem afla informații despre funcționalitatea nervilor periferici, integritatea rădăcinii nervoase, joncțiunea neuromusculară și activitatea electrică a mușchilor incluzând viabilitatea unității motorii.
Există o serie de patologii care pot fi investigate prin aceasta metodă, dintre care amintim:
1. Mononeuropatii (nerv median - sindromul de canal carpian, nerv ulnar, nerv radial, nerv peronier, nerv tibial posterior - sindromul de tunel tarsian).
2. Neuropatii multiple sau mononeuropatii multiplex cauzate de vasculită, diabet zaharat, boli autoimune etc.
3. Polineuropatii (diabetică, alcoolică, B12, inflamatorie acută sau cronică, ereditară).
4. Radiculopatii cauzate de herniile de disc, spondiloză sau alte cauze de compresii radiculare.
5. Plexopatii (plex brahial și lombosacrat).
6. Boli ale neuronului motor.
7. Patologii ale joncțiunii neuromusculare.
8. Miopatii (inflamatorii, metabolice, toxice, endocrine, genetice).
9. Alte situații în care se recomandă efectuare unui ENMG: fașciculații, crampe musculare, evaluare nervoasă post-traumatică, monitorizare recuperare nervoasă și enzime musculare persistent crescute.
Referințe:
- The Neuromuscular Disease Foundation, What Are The Most Common Neuromuscular Diseases? https://curegnem.org/2022/03/what-are-the-most-common-neuromuscular-diseases/